joi, 29 aprilie 2010

Luceafarul-odorul meu nespus

Contempland in tacere la lumina lunii,am zarit Luceafarul.Maiestria lui sub bolta cerului metamorfozand  maiestru,noaptea rece si sufletu-mi zbuciumat.

Fii pururea Binecuvantat Mihai Eminescu,caci sufletu-ti straluce pe bolta cereasca pt Eternitate! 

                                                           

A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.

Şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.

Din umbra falnicelor bolţi
Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ
Luceafărul aşteaptă.

Privea în zare cum pe mări
Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări
Corăbii negre duce.

Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorinţa-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata.

Cum ea pe coate-şi răzima
Visând ale ei tâmple
De dorul lui şi inima
Şi sufletu-i se împle.

Şi cât de viu s-aprinde el
În orişicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.

                   *

Şi pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Ţesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.

Şi când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;

Şi din oglindă luminiş
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi
Pe faţa ei întoarsă.

Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.

Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină
- "O, dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!"

El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;

Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte.

Uşor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestei
Şi ţine-n mână un toiag
Încununat cu trestii.

Părea un tânăr voevod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.

Iar umbra feţei străvezii
E albă ca de ceară -
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.

- "Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ţi urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Şi mumă-mea e marea.

Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Şi m-am născut din ape.

O, vin'! odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.

Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Şi toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte."

- "O, eşti frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;

Străin la vorbă şi la port,
Luceşti fără de viaţă,
Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă."

                   *

Trecu o zi, trecură trei
Şi iarăşi, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.

Ea trebui de el în somn
Aminte să-şi aducă
Şi dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă

- "Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!"

Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;

În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Şi din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;

Pe negre viţele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.

Din negru giulgi se desfăşor
Marmoreele braţe,
El vine trist şi gânditor
Şi palid e la faţă;

Dar ochii mari şi minunaţi
Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saţ
Şi pline de-ntuneric.

- "Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ş-acuma,
Şi soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;

O, vin', odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.

O, vin', în părul tău bălai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai
Mai mândră decât ele."

- "O, eşti frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!

Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Şi ochii mari şi grei mă dor,
Privirea ta mă arde."

- "Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-nţelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Şi tu eşti muritoare?"

- "Nu caut vorbe pe ales,
Nici ştiu cum aş începe -
Deşi vorbeşti pe înţeles,
Eu nu te pot pricepe;

Dar dacă vrei cu crezământ
Să te-ndrăgesc pe tine,
Tu te coboară pe pământ,
Fii muritor ca mine."

- "Tu-mi cei chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să ştii asemenea
Cât te iubesc de tare;

Da, mă voi naşte din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege."

Şi se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.

                   *

În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,

Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori şi de pripas,
Dar îndrăzneţ cu ochii,

Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Se furişează pânditor
Privind la Cătălina.

Dar ce frumoasă se făcu
Şi mândră, arz-o focul;
Ei Cătălin, acu-i acu
Ca să-ţi încerci norocul.

Şi-n treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher degrabă.
- "Da' ce vrei, mări Cătălin?
Ia du-t' de-ţi vezi de treabă."

- "Ce voi? Aş vrea să nu mai stai
Pe gânduri totdeuna,
Să râzi mai bine şi să-mi dai
O gură, numai una."

- "Dar nici nu ştiu măcar ce-mi ceri,
Dă-mi pace, fugi departe -
O, de luceafărul din cer
M-a prins un dor de moarte."

- "Dacă nu ştii, ţi-aş arăta
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia,
Ci stai cu binişorul.

Cum vânătoru-ntinde-n crâng
La păsărele laţul,
Când ţi-oi întinde braţul stâng
Să mă cuprinzi cu braţul;

Şi ochii tăi nemişcători
Sub ochii mei rămâie...
De te înalţ de subţiori
Te-nalţă din călcâie;

Când faţa mea se pleacă-n jos,
În sus rămâi cu faţa,
Să ne privim nesăţios
Şi dulce toată viaţa;

Şi ca să-ţi fie pe deplin
Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin,
Tu iarăşi mă sărută."

Ea-l asculta pe copilaş
Uimită şi distrasă,
Şi ruşinos şi drăgălaş,
Mai nu vrea, mai se lasă.

Şi-i zise-ncet: - "Încă de mic
Te cunoşteam pe tine,
Şi guraliv şi de nimic,
Te-ai potrivi cu mine...

Dar un luceafăr, răsărit
Din liniştea uitării,
Dă orizon nemărginit
Singurătăţii mării;

Şi tainic genele le plec,
Căci mi le împle plânsul
Când ale apei valuri trec
Călătorind spre dânsul;

Luceşte c-un amor nespus
Durerea să-mi alunge,
Dar se înalţă tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.

Pătrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte...
În veci îl voi iubi şi-n veci
Va rămânea departe...

De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca nişte stepe,
Dar nopţile-s de-un farmec sfânt
Ce-l nu mai pot pricepe."

- "Tu eşti copilă, asta e...
Hai ş-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Şi nu ne-or şti de nume,

Căci amândoi vom fi cuminţi,
Vom fi voioşi şi teferi,
Vei pierde dorul de părinţi
Şi visul de luceferi."

                   *

Porni luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.

Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele -
Părea un fulger nentrerupt
Rătăcitor prin ele.

Şi din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,
Cum izvorau lumine;

Cum izvorând îl înconjor
Ca nişte mări, de-a-notul...
El zboară, gând purtat de dor,
Pân' piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte.

Nu e nimic şi totuşi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitării celei oarbe.

- "De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Şi lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;

O, cere-mi, Doamne, orice preţ,
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor eşti de vieţi
Şi dătător de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire...

Din chaos, Doamne,-am apărut
Şi m-aş întoarce-n chaos...
Şi din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos."

- "Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne şi minuni
Care n-au chip şi nume;

Tu vrei un om să te socoţi,
Cu ei să te asameni?
Dar piară oamenii cu toţi,
S-ar naşte iarăşi oameni.

Ei numai doar durează-n vânt
Deşerte idealuri -
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Şi prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Şi nu cunoaştem moarte.

Din sânul vecinicului ieri
Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăşi soare;

Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paşte,
Căci toţi se nasc spre a muri
Şi mor spre a se naşte.

Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvântul meu de-ntâi -
Să-ţi dau înţelepciune?

Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munţii cu păduri
Şi insulele-n mare?

Vrei poate-n faptă să arăţi
Dreptate şi tărie?
Ţi-aş da pământul în bucăţi
Să-l faci împărăţie.

Îţi dau catarg lângă catarg,
Oştiri spre a străbate
Pământu-n lung şi marea-n larg,
Dar moartea nu se poate...

Şi pentru cine vrei să mori?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Şi vezi ce te aşteaptă."

                   *

În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Şi, ca şi-n ziua cea de ieri,
Lumina şi-o revarsă.

Căci este sara-n asfinţit
Şi noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniştit
Şi tremurând din apă.

Şi împle cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub şirul lung de mândri tei
Şedeau doi tineri singuri

- "O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Şi negrăit de dulce;

Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă linişte de veci
Pe noaptea mea de patimi.

Şi de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci eşti iubirea mea de-ntâi
Şi visul meu din urmă."

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor faţă;
Abia un braţ pe gât i-a pus
Şi ea l-a prins în braţe...

Miroase florile-argintii
Şi cad, o dulce ploaie,
Pe creştetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.

Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Şi-ncetişor
Dorinţele-i încrede

- "Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând,
Norocu-mi luminează!"

El tremură ca alte dăţi
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul
- "Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece."


duminică, 4 aprilie 2010

Paste Fericit!


Fie ca Lumina Divina a Sfintelor Paste sa va aduca tot ceea ce poate fi mai bun pe lume, Bunul Iisus prin jertfa Lui sa va fie alaturi toata viata, mereu viu in sufletul fiecaruia si astfel vom trai vesnic!Sarbatori Fericite!

joi, 1 aprilie 2010

Rugaciunea Postului Pastelui

 
In acesta perioada a Postului Pastelui sau Postul Mare se citeste aceasta rugaciune de umilinta si adevarata smerenie a unui mare invatator al vietii duhovnicesti Parintele Efrem Sirul. Rugaciunea se citeste de doua ori la sfarsitul fiecarei slujbe din post de Luni pana Vineri.(nu si Sambetele si Duminicile)

Ea poate fi citita insa si de fiecare crestin in fiecare zi, la rugaciunile de dimineata si de seara, dar si  in alte momente ale zilei.Cand o citim, facem cate o metanie dupa fiecare cerere.

Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, nu mi-l da mie.(o metanie) Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei daruieste-mi-l mie, sluga Ta.(o metanie) Asa Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu. Ca binecuvantat esti Tu in vecii vecilor. Amin.(o metanie)

Apoi facem 12 inchinaciuni si spunem: "Dumnezeule curateste-ma pe mine pacatosul!(o inchinaciune)
Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului.(o inchinaciune)
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule miluieste-ma.(o inchinaciune)
Fara de numar am gresit, Doamne iarta-ma.(o inchinaciune)

DOAMNE AJUTA!

marți, 16 martie 2010

Purificarea si echilibrarea chakrelor

Termenul de "CHAKRA" provine  din sanscrita si semnifica vortex sau roata.Chakrele din corpul uman sunt centrii energetici subtili.Hindusii au enumerat chakrele in corpul omenesc,acestea fiind foarte asemanatoare cu sistemul de meridiane din acupunctura si in terapiile "SHIATSU"(Shiatsu este o terapie contemporana in medicina traditionala orientala. Acest stil de masaj a fost fondat in Japonia. Abordarea terapeutica si filozofia sunt similare cu acupunctura prin folosirea meridianelor energetice si a punctelor de presiune (tsubo) insa fara ace. Spre deosebire de alte forme de masaj, in shiatsu,clientul ramine imbracat si nu se foloseste ulei.) 

Principalele chakre in timpul echilibrarii si purificarii sunt 7 la numar(7 centrii energetici majori).Cele 7 chakre majore sunt emitatoare si transmitatoare de energii subtile.Fiecare chakra functioneaza la nivel fizic,emotional si spiritual.Echilibrarea lor este cheia sanatatii si a starii de bine.Dezechilibrul se poate manifesta in diverse moduri.Cand chakrele sunt curatate,ele isi pot indeplini complet functiile,proceseaza energiile,aduc energie organelor fizice si corpurilor subtile si indeparteaza energiile stagnante din corp.

Daca o situatie stresanta continua foarte mult timp,chakrele se pot inchide,devin dezechilibrate sau blocate cu energie veche si stangnanta.

Gandurile si atitudinile noastre pot bloca energia care curge prin chakre.Emotiile neexprimate,pot conduce la supraincarcarea chakrelor si la blocarea lor.Daca energia nu curge liber prin centrii energetici,pot aparea probleme fizice in anumite zone,conducand la discomfort sau la boala.

Cand o chakra este blocata este nevoie sa fie vindecata prin examinarea si indepartarea barierelor.

CHAKRELE FUNCTIONEAZA IMPREUNA CA UN TOT UNITAR,UN BLOCAJ LA NIVELUL UNEI CHAKRE POATE AFECTA SI FUNCTIONABILITATEA ALTEI CHAKRE!

Curatarea chakrelor ajuta la transformarea energiilor negative(tristete,dezechilibru emotional,furie,invidie,mahnire) in energii pozitive(RUGACIUNI,autosugestii)Chakrele  vor fuziona atunci la capacitatea maxima la nivel fizic si emotional prin curgerea continua.

Chakrele pot fi asemanate ca fiind "un sistem circulator"(ca si sistemul circulator sangvin),un sistem de filtrare care purifica energiile din planul brut si dens in energii pozitive  ale planului spiritual,pur.

                                                                      

sâmbătă, 20 februarie 2010

Suflet vs Ego

                         
   
        SUFLET
Sufletul NU urmareste niciodata sa obtina ceva,pentru ca stie ca are deja TOT ce e valoros ,iar  ce nu are valoare nu este luat in seama.Pentru ca sufletul stie ca totul circula usor si natural spre el,ATUNCI CAND ESTE ALINIAT LA SURSA LUI DIVINA.

In timp ce ego-ul urmareste sa OBTINA,crezand ca atunci va avea tot ce-i trebuie,SUFLETUL CAUTA SA OFERE,stiind ca nevoile lui sunt deja satisfacute.

Sufletul intelege ca moartea nu este reala.Teama este depasita,pentru ca sufletul stie ca este invulnerabil,perfect protejat de orice amenintare sau greseala perceputa.

 EGO

Ego-ul crede ca toate lucrurile pe care le percepe sunt separate intre ele.
Intrucat moartea este singurul lucru de care ego-ul este absolut sigur,el trebuie sa traiasca cu teama.
Pentru a tine moartea la distanta,cel putin pentru o vreme,aduna cat mai multe lucruri cu putinta.Orice pare sa aiba valoare e bun,dar ego-ul prefera lucrurile mari.Cu cat casa este mai mare,cu atat ego-ul se simte mai bine pana cand isi da seama ca nimic nu-i ofera siguranta.

Continua sa caute ,sprand sa gaseasca urmatorul lucru mare ,care sa-l tina in viata.
Dar,in final totul e inutil,oricat de grandios ar fi,iar ego-ul moare la fel de sigur ca toate celelalte lucruri pe care le-a creat si pe care le intelege. 


*Fiecare suflet este pentru un alt suflet o lume ascunsa.( Friedrich  Wilhem)

*SUFLETUL MEU ESTE CA O SPIRALA ETERNA CE MA INRADACINEAZA IN INFINIT PRIN ABISURI DE LUMINA(Andreea Trifu)

*La granita sufletului cu spiritul salasluieste un castel de ENERGIE PURA,UN MAGNETISM DIVIN(Andreea Trifu)

*SUFLETUL CUPRINS DE HARUL IUBIRII,AUROLEAZA O FIINTA ,DEVENIND GENEROS CU CELELALTE FIINTE ,RISIPIND SI SPRE ELE FIRIMITURI DE BUNATATE,RESPINGAND TRIVIALITATEA.(Ileana Vulpescu)
 
   

duminică, 14 februarie 2010

Misterele dacice


Piramidele de la Sona
Se duc la camp la fel ca in fiecare dimineata. Au pamintul pe malul Oltului, chiar langa Guruieti. L-au mostenit de la bunicul, iar batranul de la parinti. Sunt norocosi. Toti satenii stiu ca pamintul este mai manos acolo. Unii spun ca Guruietii din Sona sunt morminte dacice ale unor mari conducatori. Vinatorii se jura ca este ceva neciudat in ele. Vulpile dispar cu totul in piramidele uriase de pamint.


Satul Frumoasa


Satul se afla in apropierea orasului Fagaras, pe malul Oltului. Primele case au fost cladite de sasi, in anul 1313. Gospodareste au muncit pamintul, au crescut animalele si si-au inaltat o biserica mica si "frumoasa".

De cand se stie, movilele uriase de pamint de la marginea satului au fost numite guruieti. Nu se mai stie de ce. Oricum sasilor nu le-au purtat noroc.

Sasii au plecat din Sona

Nea Goe Aurel, unul dintre batrinii satului, stie cum au plecat sasii din Sona. "Peste Olt era o padure mare de stejar, bogata in ghinda, numai buna pentru ingrasarea porcilor. Sasii isi duceau acolo animalele, dar romanii le furau. S-au saturat de atata tilharie si au plecat cu toti spre alte meleaguri. Din cite stiu eu s-au stabilit prin Tirnava Mica, linga Blaj, si i-au spus tot satul Sona", spune Nea Aurel. Are 83 de ani, s-a nascut in sat. Toti stramosii lui se trageau tot de aici.

Case in paragina

Acum satul e locuit de romani. Sunt 300 de case si doua biserici, una ortodoxa si una greco-catolica. Localitatea e imbatrinita. Multe case sunt in paragina, cu portile intr-o rina si cu iarba pe acoperis. Langa guruieti sunt niste grajduri lasate in paragina si un camp plin cu flori si fragi. Putinii tineri care au mai ramas in sat nu se duc noatea pe acolo. Nu se stie niciodata ce se poate intimpla.


 
Tunele secrete


Achim Boieru, alt batran al satului,e convins ca piramidele de pamant au legatura cu sanctuarele dacice de la Sarmisegetusa si cu cetatea Risnovului. "Sigur nu se stie nimic. Istoricii nu si-au bagat nasul in ele sa le cerceteze. Am auzit ca sunt legate prin tunele subterane care duc la cetatea Risnovului si cu sanctuarele dacice", spune acesta.

Satenii din Sona nu sunt perocupati de fenomenele paranormale. Prefera sa creada in legendele din batrani.

Multi sunt convinsi ca in guruieti sunt ascunse comori de pe vremea dacilor. Altii ar baga mana in foc ca turcii au ridicat movilele ca sa isi ascunda armele.


Triunghiul dacilor


Cercetatorii au dovedit ca sanctuarele dacice sunt pozitionate in varfurile unor triunghiuri dreptunghice.

Filosofia dacilor se regaseste in modelul matematic al sanctuarelor de la Sarmisegetusa si Racos. Dar si in triunghiurile de aur pe care le formeaza constructiile raspandite pe teritoriul Daciei. Stramosii nostrii si-au construit tara topografic si geometric proiectand pe pamant cerul instelat. Au construit cu ziduri de piatra bine prelucrate cetati pe varfuri greu accesibile in munti. S-au spus ca aceste ziduri erau cetati de aparare. Dar cisternele cu apa, hambarele cu grine, sanctuarele si locuintele sunt dincolo de aceste ziduri. Dacii aveau cunostiinte solide de astronomie. Daca unim aceste varfuri de munti, obtinem triunghiuri dreptunghice, asezate dupa un altgorim cosmic.


Marea linie topografica

Unind punctul unde se afla cele 9 piramide de la Sona cu punctul sanctuarului de la Racos si virful Omul obtinem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 si 60 de grade. Pe linia Sona-Omul se afla templul dacic de la Sinca Veche, adapostit intr-o pestera.

Un alt triunghi, mai mare are in varfuri templul de la Racos, Varful Omul si cetatea dacica de la Sarmizegetusa. La Racos se afla un mare complex ritualic al dacilor. Linia ce uneste Cetatea Sarmizegetusa cu Virful Omul este denumita marea linie topografica a dacilor.

Fenomene stranii in zona Busteni-Sinaia

Traian Trunfin, muzeograful de la Muzeul "Cezar Petrescu’ din Busteni, a cercetat fenomenele zonei Busteni-Sinaia. In anii 1993-1994, numeroase familii din Busteni acuzau stari de agitatie care le afectau sanatatea. Manifestarile aveau loc numai in timpul noptii. Ulterior s-au produs o serie de cutremure, care nu aveau epicentrul in Vrancea sau Bucegi. N-au fost victime, doar usoare pagube. Unii locuitori din Busteni s-au plins ca nu mai pot atinge cu mina obiectele metalice pentru ca se curentau.


Semnale radio subterane


In anul 1995 numarul de cutremure a sporit. Inainte de producerea unui seism, se auzea un tunet infundat. Dupa 4 ani, specialistii de la Centrul de Fizica a Pamintului au inceput sa priveasca manifestarile cu ingrijorare. Dar, pana la urma, toate au incetat. S-a nascut ipoteza existentei in Bucegi a unor uriase coridoane subterane, unde ar avea loc experiente. Punctul fiebinte ar fi zona crucii de pe Caraiman. Dupa cutremure, s-au semnalat si semnale radio. Se pare ca provenienta lor este subterana. Specialistii de la Statia Seismica de la Cheia n-au putut lamurii lucrurile.


Soarele rasare mai intii pe Omul

Varful Omu ( 2.505 m ) este cel mai inalt din Bucegi. E unul dintre varfurile carpatice de peste 2.000 de metri care se lumineaza dimineata. Iarna, dupa ninsorile puternice, din blocul Institutului Geologic al Romaniei din Bucuresti, poate fi vazut Masivul Bucegi. De la 150 km, apare cu detalii incredibile, pana la nivel de pilcuri de padure si poiene. Nicolaie Densusianu sustine ca muntele sfint al dacilor era in Bucegi. Istoricul A. Bucurescu cunsidera ca Sfinxul din Bucegi se afla pe locul unde a fost ucis Orfeu, Kog-a-Ion insemnind capul Magnificului.

Sarmizegetusa, locul fenomenelor inexplicabile


Sarmi Seget Usa, adica "Eu ma grabesc sa curg"( in sanscrita ) este vechea capitala a Daciei. Este situata in Muntii Orastiei din Grupa Retezat-Godeanu. Se spune ca aceasta zona, unde apar lumini ciudate in miez de noapte, este numita "zona crepusculara a Europei". In 1991, sapte specialisti au facut cercetari la fata locului. Au consemnat aparitia unei "explozii luminoase" care parea ca iese chiar din munte. Intorsi la Bucuresti, au constatat ca aparatele nu au retinut nici o imagine. In august 1991, in aceiasi zona, un avion IL-14 s-a pulverizat din senin.


Raza din stinca


In iulie 1994, niste turisti care-si asezasera cortul la Sarmizegetusa au relatat ca au vazut nenumarate raze, de diferite culori, tisnind din spatele unui perete stincos. Razele se invarteau ca spitele unei roti. Intreaga vale a fost cuprinsa de un vuiet timp de jumatate de ora. Doua luni mai tirziu, in acelasi loc, alti turisti au fost infasurati intr-o perdea de raza colorate

Cuiul dacic


In sanctuarul dacic de la Racos s-au gasit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a descoperit ca, intr-adevar, cuiele au 2000 de ani. In componenta lor intra fier pur ( 99,97 % ), magnetita, oxid de fier si alumino-silicati. Cuiul nu rugineste. In lume mai sunt doua exemple de astfel de fier inoxidabil: stilpul de fier de la Delhi si discul din Mongolia, cercetate de NASA. S-au mai gasit si niste calupuri de fier dacic de peste 40 de kg. La acea vreme, romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25 kg.


Templul ursitelor

Un vechi lacas de cult se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de km de Brasov si 22 de Fagaras. Multi au auzit de Templul Ursitelor unde se intampla fenomene paranormale. Vin oameni din toata tara sa se reculeaga si sa isi puna o dorinta. La inceputul secolului au fost descoperite cristale in templu. S-au presupus ca erau folosite de preotii daci.

Grota nu este mare, dar impresioneaza. Turnul interior, pe unde intra lumina zilei, este inalt de 10 metri.pe perete apar simbolurile celor doua principii cosmogonice, Yin si Yang, impreuna cu steaua lui David. Cei care au cercetat templul s-au intrebat daca fata cu trasaturi ferme, sculptata in templu, este al lui Christ, Zamolxis sau a unei zeitati. Parapsihologii cred ca locul are puteri supranaturale. Cei care au vizitat lacasul au vise premotorii.

Vechiul templu dateaza din epoca precrestina. De altfel, in apropierea grotei a existat o mica asezare dacica. In secolul al XVIII-lea, in grota era o biserica ortodoxa. A rezistat numai pina in anul 1761, insa si acum, din cind in cind, se tin slujbe.


Sanctuarul de la Racos

Pe Tipia Ormenisului, in apropiere de Racos se afla o tabara arheologica. Asezarile dacilor sunt de 200 sau 300 de ani mai vechi decit cele din muntii Orastiei. In secolele V-VI i.e.n. aici exista un regat dacic puternic, bine cladit si aparat. Cel care conduce sapaturile arheologice este arheologul brasovean Florea Costea. "Tipia Ormenisului era considerat un loc sacru. Cetatea nu era mare, dar a avut rol important de aparare. Capii militari n-au vrut sa se uneasca cu celelalte regate, care se aflau sub conducera lui Burebista. Acesta a cucerit cetatea si apoi a incendiat-o", spune arheologul.

S-au descoperit sancutare circulare. Aici aduceau ofrande de carne zeilor. Halcile erau atirnate in piroane de fier, in forma de cap de lebada. Erau inchinate zeitatii supreme, lui Zamolxis. Sanctuarele au fost distruse de romani. Fragmentele de ceramica, piroanele, fibulele si obiectele de fier gasite au fost expuse la Muzeul de Istorie Casa Sfatului.


Piramidele din Egipt si Carpatii

Muntele Toaca este o piramida cu baza patrata, forma de extrema raritate in natura. Latura are lungimea dubla fata de piramida lui Keops.Unghiul pantei vestice are aceiasi marime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultura aflata in apropiere, s-a descoperit, incizat in ceramica eneolitica, un motiv unic reprezentand proiectia in plan a unei piramide cu baza patrata. Diagonalele si apotemele sunt trasate cu mare precizie. Unghiul dintre Carpatii Meridionali si cei Orientali este de 52 de grade. 51 de grade 50 minute este unghiul dintre fetele piramidei Khufu( Keops )si baza acestia.Vasile Pirvan sustine teoria Ceahlaului ca munte sfint al dacilor.Muntele Retezat este un monolit de proportii gigantice cu infatisearea unui trunchi de piramida.
























duminică, 10 ianuarie 2010

Aparitia Maicii Domnului-Minune Dumnezeiasca



Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi Si-a zidit-O, datatoarea darurilor duhovnicesti, ceea ce de la cele lumesti la cele dinainte de lume mintea noastra o inalti si pe toti la cunostiinta intelepciunii ii ridici! Primeste aceasta cantare de rugaciune de la noi, nevrednicii robii Tai, care cu credinta si cu smerenie ne inchinam in fata Preacinstitei Tale icoane! Indupleca-L pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru sa le dea mai marilor nostri intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata omului, pastorilor intelepciune duhovniceasca, ravna si buna paza a sufletelor noastre, invatatorilor smerita intelepciune, fiilor ascultare si noua tuturor Duhul chibzuintei si al evlaviei, duhul smereniei si al blandetii, duhul curatiei si al adevarului. Si acum, Maica Prealaudata, da-ne buna sporire a mintii, pe cei aflati in vrajba si in dezbinare impaca-i, uneste-i si pune intre ei o legatura de iubire nedespartita, pe cei rataciti din nesocotinta intoarce-i spre lumina adevarului lui Hristos, povatuieste-i frica de Dumnezeu, infranarea si harnicia, da-le cuvantul intelepciunii si cunostiinte folositoare de suflet celor ce le cer, lumineaza-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita decat Serafimii. Iar noi, vazand faptele minunate si preachibzuita intelepciune a lui Dumnezeu in lume si in viata noastra, sa ne instrainam de desertaciunea pamanteasca si de prisositoarele griji lumesti si sa ne ridicam mintile si inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea si ajutorul Tau, lauda, multumire si inchinare pentru toate sa-i aducem Intreit Slavitului Dumnezeu si Ziditorul tuturor, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!