Despre Postul Craciunului-Parintele Arsenie Boca

Cand protivnicul mantuirii noastre se vede batut la prima piedica - cea mai usoara - ce o ridica in calea robilor lui Dumnezeu prin lume, mandria nu-l lasa sa se dea batut, ci le starneste a doua piedica prin viciile trupului, sau o iubire trupeasca de sine. La o atare inaintare a luptei pentru mantuire se tanguie trupul, ca sa te milostivesti de el; e tanguirea vicleana a stricaciunii, care nu trebuie ascultata, ci scoasa din radacina si firea facuta iarasi curata. De aceea Parintii i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. In vremea negrijei de mantuire trupul se naravise cu patimile si poftele, iar acestea l-au desfranat si l-au scos de sub conducerea mintii, sau, mai bine zis, au scos mintea de la conducere, incat se rascoala cu nerusinare impotriva sufletului, chinuindu-l in tot felul, si se intarata pana si impotriva lui Dumnezeu. "Caci pofta carnii este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu, si nici nu poate."

Asa vine ca fiecare ducem o povara in spate - trupul de pe noi. De la starea asta si pana la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfant e de luptat de cele mai multe ori viata intreaga.

Firea trupului fiind surda, oarba si muta, nu te poti intelege cu el decat prin osteneala si foame, acestea insa trebuie conduse dupa dreapta socoteala, ca sa nu dauneze sanatatii. Acestea il imblanzesc, incat nu se mai tine vrajmas lui Dumnezeu. Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai maniei din trup. Foamea imblanzeste fiarele.

Cu tot dinadinsul se atrage luarea aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara indrumarea unui duhovnic iscusit care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura, trebuinta si putinta fiecaruia. Postul adica sa fie masurat dupa varsta, dupa sanatatea ramasa - desi postul pe multi i-a facut sanatosi - si dupa taria si felul ispitelor. Asa cere dreapta socoteala.

Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli, toti au intarziat sau, indaraptand, au pierdut. De aceea au zis Parintii, gandindu-se la cei grabiti sa stinga patimile, ca mai multi s-au pagubit din post, decat din prea multa mancare, si preamareau dreapta socoteala, ca virtutea cea mai mare.

Pretuirea patimasa a trupului pe multi ii intoarce impotriva duhovnicului, desi invrajbirea nu-i tine mult, boala ii intoarce; pe altii, insa, muscati la minte de mandrie, nici nu-i lasa sa mearga vreodata la duhovnic, desi le tanjeste cugetul. La vreme de umilinta - care cearca pe toti - si acestia biruie piedica si intra in lupta mantuirii.

P.S:De Postul Craciunului,in traditia maramureseana,oamenii se saluta cu "Pacea Lui Hristos asupra ta" si se raspunde cu "Amin!"
PACEA LUI HRISTOS ASUPRA VOASTRA!
   

La Multi Ani,Romania!

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mandri aste le nutresc;
Caci ramane stanca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.
Vis de razbunare negru ca mormantul
Spada ta de sange dusman fumegand,
Si deasupra idrei fluture cu vantul
Visul tau de glorii falnic triumfand,
Spuna lumii large steaguri tricoloare,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Cand s-aprinde sacru candida-i valvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.
Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surazand,
Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,
Cand cu lampa-i zboara lumea luminand,
El pe sanu-ti vergin inca sa coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,

Tu il strange-n brate, tu ii fa altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tanara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai in fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata in vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mandrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Mihai Eminescu

10 deosebiri profunde dintre lege si Har

Legea ne desparte de, ne indeparteaza si ne izoleaza de Dumnezeu
Harul ne apropie de Dumnezeu, ne uneste cu El si ne alipeste la El
Legea ne obliga sa privim la noi insine
Harul ne indeamna sa privim la Dumnezeu
Legea ne obliga sa recunoastem ca suntem neputinciosi si neajutorati
Harul ne face sa ne incredem in ceea ce Dumnezeu poate si este dispus sa faca
Legea ne face preocupati de sine
Harul ne preocupa cu Dumnezeu
Legea ne arata ca suntem pacatosi, nelegiuiti si pierduti
Harul ne descopera ca Dumnezeu este plin de indurare si de o dragoste salvatoare
Legea iti spune: FA!
Harul iti spune: FACUT!
Legea ne ofera neliniste, insatisfactie, nesiguranta
Harul ne ofera incheiere, odihna si siguranta
Legea ne spune sa ne temem
Harul ne spune sa nadajduim
Legea ne osandeste si pretinde pedepsa, fara mila
Harul aduce mantuire si ofera indurare
Legea se asteapta la perfectiune din partea noastra
Harul ne ofera perfectiunea lui Hristos in schimbul imperfectiunii noastre

BIETUL PLINIU
Pliniu, guvernatorul Romei in Asia Mica a celui de-al doilea secol dupa Hristos a fost atat de stupefiat de crestinii adusi inaintea lui pentru a fi judecati incat a decis sa-i scrie o scrisoare Imparatului Traian pentru a-i solicita sfatul. Iata ce spune ca l-a incurcat si tulburat atat de mult la acesti oameni. Odata un crestin necunoscut a fost adus inaintea lui, iar Pliniu a inceput sa-l amenite spunandu-i:
"Te voi exila!"
"Nu poti s-o faci" a venit raspunsul, "caci toata lumea este Casa Tatalui meu!"
"Atunci, te voi omora!"
"Nu poti s-o faci", a raspuns crestinul, "fiindca viata mea este ascunsa impreuna cu Hristos in Dumnezeu"
"O sa-ti confisc averea! " a strigat Pliniu
"Nu poti s-o faci fiindca averea mea este in ceruri!"
"O sa te alung dintre oameni si nu o sa mai ai nici un prieten!" a venit o ultima amenintare.
Si inca odata raspunsul calm a fost,


"Nu poti s-o faci fiindca am un priten nevazut de care tu nu poti sa ma desparti!"
Saracul Pliniu! Ce-a putut sa faca necajitul guvernator cu toata puterea de a lasa sau de a lua viata oamenilor, de a ameninta, tortura, si exila dupa bunul plac? Nimic, unui adevarat crestin! Esti tu intimidat de oameni si de trufia lor? Daca esti un crestin, suflarea lor otravita nu te poate atinge. Inaintea ta despotii si tiranii sunt dezarmati si si neputinciosi!


CREDINTA ESTE UN DAR:


"Credinta este un dar de la Dumnezeu. Nu este un merit, un efort personal sau o stradanie religioasa a omului. De fapt, a confunda credinta cu cele mentionate mai sus, indica o baza legalista a legaturii cu Dumnezeu si a vietii spirituale (daca mai poate fi una!), si nu o autentica relatie cu Dumnezeu bazata pe credinta si pe meritul lui Isus Hristos! O astfel de "credinta" este o uraciune si o amagire, respinsa de Dumnezeu. Ea este o ispitire a harului Sau imbelsugat care ne-ar "darui-o fara plata" in schimbul acceptarii de catre noi a neprihanirii lui Hristos in locul neprihanirii de sine. Este necesara reafirmarea permanenta a acestui adevar fundamental, fiindca omul, in rebeliunea sa impotriva lui Dumnezeu, ramane totusi o fiinta incurabil religioasa care cauta sa-si satisfaca acest instinct prin a-si crea propriile divinitati si crezuri compatibile cu acestea. Pe acestea le prefera, negresit, in favoarea Dumnezeului Celui Viu, fiindca aceste marionete ii permit lui sa traga sforile si sa evite orice constrangere rezultata din vreo obligatie morala fata de ele!"
(Acest pasaj este adaptat si inspirat dupa Geoffrey B. Wilson)


"Credinta il recunoaste pe Isus ca fiind Domnul inimilor noastre pe cand legalismul, efortul de sine, introneaza eu-l pe tronul inimilor. In schimbul primirii adevaratei credinte, in dar, pacatosului i se solicita renuntarea neconditionata la orice merite personale si incetarea oricarei tentative de a-si gasi justificare prin fapte... Numai abandonarea tuturor ideilor preconcepute despre credinta, poate face loc credintei cu care un pacatos se poate, cu adevarat, apropia de Dumnezeu. "Lumea i-ar oferi lui Dumnezeu, aproape orice, cu exceptia acestui element strict necesar, al credintei...fiindca, "numai credinta", este prea umilitoare" (dupa Frank Gabelein - fost director la Stony Brook School si coeditor la cunoscuta revista "Christianity Today")

CREDINTA

DESPRE OBIECTUL CREDINTEI:

"Credinta nu priveste la ea insasi" (Vance Havner)

"Credinta nu este un act savarsit o singura data, ci o neintrerupta privire aruncata din inima, lui Dumnezeu" (A.W.Tozer)

"Credinta nu are nici o valoare, daca nu ne leaga de Dumnezeu" (Vance Havner)

"Nadejdea mea e pusa-n nimic altceva Decat in al Lui sange si-n neprihanirea Sa. Nu indraznesc in nimic sa ma bizuiesc, Decat in al Sau Nume dumnezeiesc! Pe Hristos stau, stanca tare Oriunde altundeva, sunt nisipuri miscatoare!" (Edward Mote)

DESPRE NECESITATEA CREDINTEI:

"A trai prin credinta este un lucru mult mai sigur si mai placut decat sa traiesti dupa simturi sau dupa fapte" (C.H.Spurgeon)

"Credinta este o incredintare de sine Marelui Doctor, o lasare a cazului nostru in mainile Lui" (Augustus H.Strong)

“Credinta inseamna a fi absolut sigur de fagaduinta lui Dumnezeu si ca ceea ce astepti de la El, se va implini. Bazarea cuiva pe faptele pe care le face nu poate sa produca decat o iluzie ca vor fi suficiente, ca ele vor satisface cumva standardul de sfintenie la care aspira, si ca ascultarea acestuia este uniforma, imaculata. Credinta este o "incredere neclintita", o "puternica incredintare", un "stiu ca", pe cand legalismul inseamna un "sper ca", un "poate", "vom vedea", "voi afla atunci ". Cu alte cuvinte, el reprezinta o nazuinta desarta. In vreme de prigoana, legalismul nu tine. Odata, un crestin a fost adus in fata unui tribunal care-i condamna pe crestini. Acesta le-a spus ca in ciuda a tot ceea ce-i faceau nu puteau sa-l clatine fiindca el credea ca daca isi incredintase viata in mana lui Dumnezeu, El ii va fi credincios in necazul lui. Atunci judecatorul l-a intrebat: "Crezi oare ca cei de teapa ta vor ajunge in slava, cu Dumnezeu?" Raspunsul a fost: "Eu, nu cred ca! Eu, stiu sigur ca asa va fi!"

Credinta nu este un "cred ca". Ea este un "stiu sigur". Credinta crestinului este o speranta transformata in certitudine.

INTELEGEREA BIBLIEI

"Oamenii nu resping Biblia fiindca gasesc greseli in ea, ci fiindca ea gaseste greseli la ei" (John Blanchard)

"Un suflet umil si doritor va descoperi mii de lucruri in Biblie pe care savantul mandru, arogant si ingamfat va esua jalnic sa le inteleaga" (J.C.Ryle)

"Omul care o citeste superficial va trai superficial, iar un crestin superficial este cea mai patetica parodie a adevarului" (John Blanchard)

JERTFA LUI HRISTOS

  "Nu exista o moarte a pacatului fara moartea lui Hristos" (John Owen)

  "Nu se pune problema mortii pacatului fara ca sa aibe loc moartea lui Isus" (John Owen)

  "Daca Hristos nu ar fi murit, atunci pacatul nu ar muri, in veci, in pacatos" (John Owen)

VIRTUTEA UMANA NU-I POATE FI EGAL

  "Ascultarea nu va repara nelegiuirile trecutului, caci ea este o datorie in sine, iar ceea ce la randul ei este o datorie nu poate compensa o alta... Omul era dator cu ascultarea inca inainte de a fi pacatuit si de aceea ramane datoria lui si dupa ce a facut-o, cum a fost si inainte. Totusi, o datorie noua (aceasta este pacatul, faradelegea), nu poate fi platita cu o datorie veche...De la creatie, datoria noastra a fost ascultarea de lege...dar prin caderea in pacat ne-am facut inca o datorie care este pedeapsa legii, iar dupa cum datoria de a asculta de lege trebuia satisfacuta prin respectarea ei, tot asa datoria de plata a incalcarilor ei, trebuie satisfacuta prin suferinta" (Stephen Charnock)

  "Ispasirea (moartea) lui Hristos este suficienta (pentru mantuirea) tuturora, dar eficace doar pentru unii, si anume, doar pentru aceia care-si insusesc (accepta) beneficiile ei"

  "Hristos nu a murit conditionat pentru oameni, ci daca vor crede. Dar, El a murit pentru toti alesii lui Dumnezeu, pentru ca acestia sa creada". (John Owen)

  "Nu toti sunt mantuiti prin moartea lui Hristos, dar toti care sunt mantuiti, sunt mantuiti prin moartea Lui; moartea Lui este suficienta pentru a-i salva pe toti, la fel cum soarele este suficient pentru a-i lumina pe toti; dar daca cineva clipeste (isi inchide ochii!), pe acela soarele nu-l va lumina" (Henry Smith)

ESTE PENTRU TOTI

  "Misticul Soare al Neprihanirii (a spus sf.Ambrozie) a rasarit pentru toti, a venit la toti, a patimit si a inviat din morti pentru toti - dar daca cineva nu crede in El (in Hristos), acela se lipseste singur de binele pe care i-l poate face. Doar daca unul isi inchide ferestrele pentru a elimina razele soarelui asta nu inseamna ca soarele nu este pentru toti". (Isaac Barrow)

  "Daca El ar ascunde pacatul, sau l-ar ignora, ar gresi. Daca l-ar fi lasat inca asupra noastra, ar fi dus la moartea noastra. De aceea, a trebuit Isus sa ia asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturora, si astfel sa ne scape, pentru ca luandu-o asupra Lui, dupa cum a si facut-o in dragostea si Legea Lui, inseamna ca daca acum El traieste si noi vom trai impreuna cu El, si cine si-ar dori mai mult?" (John Bunyan)

  "El nu ne-a judecat dupa pacatele noastre". De ce nu ne-a judecat Dumnezeu pentru pacatele noastre? Nu fiindca l-a judecat pe un Altul pentru ele? Pe un Altul care a luat pacatele noastre asupra Lui si despre care s-a spus ca "Dumnezeu l-a pedepsit cu mania Lui ingrozitoare"? Si pentru ce l-a pedepsit, daca nu pentru pacatele noastre? O, Doamne indurator, Tu esti prea drept sa te razbuni de doua ori pentru aceleasi nelegiuiri si fiindca ti-ai indreptat ingrozitoarea manie asupra Lui, acum nu o vei mai abate si asupra noastra, ci pedepsindu-l pe El dupa faradelegile noastre, pe noi, ne vei rasplati dupa meritele Sale!!" (Sir Richard Baker)

INTRUPAREA DOMNULUI ISUS

  "Aceasta este minunea si surpriza ideii si actului intruparii: ca Dumnezeu putea si devenea trup; ca Dumnezeu intra in aceasta viata pe care noi oamenii o traim, limitandu-se in timp si spatiu pentru ca ochii oamenilor sa-l poata vedea si sa nu moara. Doar asa l-au putut "vedea" Cel Nevazut. Creatorul aparea in mijlocul creatiei Sale intr-un fel in care aceasta sa-l poata vedea si cunoaste. De aceea, aproape de incheierea acestei misiuni El a putut spune cu satisfactie: "Am facut cunoscut numele Tau, oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume" (Ioan 17:6), fiindca prin intrupare a putut face acest lucru cu succes". (adaptare dupa, Charles Swindoll)

  "Fiindca Hristos este om, el poate ispasi pentru el si poate simti impreuna cu el. Fiindca Hristos este Dumnezeu, ispasirea savarsita de El are o valoare absoluta, iar unirea omului cu Dumnezeu pe care astfel o realizeaza, este desavarsita" (John Blanchard)

  "Prin intrupare, El a luat chipul unui rob in timp ce a pastrat chipul lui Dumnezeu. Este exact ceea ce face posibila mantuirea noastra si o realizeaza" (William Hendricksen)


"Povestea incarnarii este o poveste a coborarii si a inaltarii...Ma gandesc la ideea coborarii jos, jos de tot apoi a inaltarii sus, sus de tot. Ma gandesc la coborarea nu doar in umanitate, ci la acele noua luni care preced nasterea umana...si apoi la coborarea si mai jos in moartea trupului de om. Cineva se poate gandi la imaginea unui scufundator, care se dezbraca de haina dupa haina, dezgolindu-se, si zvacnind in aer, plonjeaza in apa verzuie, calda si luminata de razele soarelui, coborand pana la apa rece si intunecata din adanc, la noroiul si mizeria de pe fundul marii, dar urcand din nou, cu plamanii goliti de aer, la apa calda si luminoasa iesind in cele din urma in bataia soarelui tinand triumfator in mana obiectul pentru care a sarit in apa. Acest obiect recuperat este natura umana, insa pe langa aceasta si intreaga creatie, noul univers" (dupa C.S.Lewis)


 

Frumusetea in cuvinte

"Sufletul omului are nevoie de frumuseţea adevarată mai mult decăt de pâine”
"Caută frumosul si-l vei găsi, nu-i prea departe niciodata nu-i prea departe”
"Natura pictează zi de zi tablouri de o infinită frumuseţe…dacă am avea ochi să le vedem!!”
"Averea unui om se numară prin lucrurile pe care le iubeste şi le binecuvinteaza, şi pentru care este iubit şi binecuvantat”

"Umblu prin frumuseţe
Cat e ziua de lungă
Printre anotimpurile care se petrec
Pot umbla pe cărări de polen
Pot umbla printre greierii cămpului
Pot umbla prin rouă
Pot umbla cu frumusetea alăturea”
"Orele in care mintea este absorbită de frumusete sunt singurele cu adevărat trăite!!”
"Cele mai bune şi mai frumoase lucruri din lume nu pot fi văzute,nici atinse.Ele trebuie simţite cu inima.”
"Adevărata frumuseţe trebuie să se nască, să crească,dinlăuntru….”
"Nu căuta gradina cu flori ,gradina cu flori esti tu!!”
"Putem strabate lumea întragă in căutarea frumosului.Dar dacă nu-l avem cu noi nu-l vom găsi niciodata”
"Nu pierde niciodată ocazia de a vedea ceva frumos,căci frumuseştea este autograful lui Dumnezeu"
"Adevarul este ac frumusetea este foarte frumoasa, şi te n-dulceste,te mangaie, te inspira si te nalta şi niciodata nu te paraseste”

Toata frumusetea este o bucurie si o avere pt eternitate
Frumusetea e vesnica pe cand tarana e trecatoare
Lucrurile nu devin frumoase!!frumusetea este harul facerii lor
Nu traim decat pt a descoperi frumusetea restul este doar asteptare.